Razboiul de frontiera Calarasi - Ilfov

Din ce am inteles exista un conflict de granita intre aceste doua judete, aparut probabil in 1981 cand s-au modificat judetele, adica s-a micsorat judetele Ilfov si Ialomita si au aparut judetele Calarasi si Giurgiu. Evenimente anterioare au fost diversele reorganizari ale comunelor Cernica, Tanganu, Balaceanca.

Daca mergem inapoi in timp avem doua mosii:
1. Tanganu, mosie a bisericii, secularizata si apoi parcelata si data in proprietatea locuitorilor din Tanganu, Fundeni, Balaceanca.
2. Fundeni, mosie privata cu proprietari succesivi Cioran, Vacarescu, Gherase (Ioan Simu Gherasim si mostenitorii lui), Mavrodin. In 1884 locuitorii erau clacasi. Multi au plecat spre Tanganu si unii spre Gostile, alta mosie a bisericii secularizata si parcelata.

Analizez un caz concret, cel al strabunicului Vasile Ilie, locurile 29, pozitia 91 din tabelul de improprietarire din 1892. Acesta a avut multi copii, 6 ajunsi la maturitate au mostenit cate 1/6 din pamantul lui. Asta inseamna sub 1 hectar de persoana. Deci la o generatie n-a mai ramas mare teren.
Asta se vede pe hartie la Cartea funciara din 1938.
Doi copii s-au mutat in Bucuresti, ramanand mai mult pamant pentru cei ramasi in Tanganu.
Aceasta faramitare a terenurilor s-a produs in toate familiile din Tanganu.
Dupa 1950 au aparut 2 entitati, un CAP din Tanganu in care se intorceau de voie de nevoie aceste parcele si un IAS din Fundeni puternic, sustinut de stat care probabil a nationalizat de la unul-doi proprietari sute de hectare (mosiile Fundeni si Frunzanesti).
Acest IAS a facut imbunatatiri funciare, fapt recunoscut de locuitorii din Tanganu.

In momentul de fata judetul Calarasi a intrat peste ternurile celor din Tanganu la Rosia si pe lunca, spre lacul Cernica. Au incalcat hotarul istoric al celor doua mosii, intr-o alta conjunctura.
Daca s-ar scoate planurile vechi se vede imediat unde era hotarul.

Ce este important - sa se gaseasca o formula de asociere mai buna decat CAP-ul de pe urma careia proprietarul de drept sa aiba un venit. Numai asa poate ajunge pe picior de egalitate cu ferma vecina, mostenitoare a puternicului IAS. Probabil vor veni strainii, oamenii vor vinde si apoi se vor lucra mari suprafete, in mod industrial. Bucurestiul este aproape si se gaseste de lucru.
Vetrele raman.